Conjugaison du verbe D%C3%A9sarticuler

Temps disponibles

Infinitif

Infinitif Présent

désarticuler

Indicatif

Présent

1s désarticule
2s désarticules
3s désarticule
1p désarticulons
2p désarticulez
3p désarticulent

Imparfait

1s désarticulais
2s désarticulais
3s désarticulait
1p désarticulions
2p désarticuliez
3p désarticulaient

Futur

1s désarticulerai
2s désarticuleras
3s désarticulera
1p désarticulerons
2p désarticulerez
3p désarticuleront

Passé Simple

1s désarticulai
2s désarticulas
3s désarticula
1p désarticulâmes
2p désarticulâtes
3p désarticulèrent

Conditionnel

Présent

1s désarticulerais
2s désarticulerais
3s désarticulerait
1p désarticulerions
2p désarticuleriez
3p désarticuleraient

Subjonctif

Présent

1s désarticule
2s désarticules
3s désarticule
1p désarticulions
2p désarticuliez
3p désarticulent

Imparfait

1s désarticulasse
2s désarticulasses
3s désarticulât
1p désarticulassions
2p désarticulassiez
3p désarticulassent

Imperatif

Imperatif Présent

2s désarticule
1p désarticulons
2p désarticulez

Participe

Participe Présent

désarticulant

Participe Passé

ms désarticulé
mp désarticulés
fs désarticulée
fp désarticulées
DéSARTICULER
pathologieNiveau 3 (Intermédiaire)

▪ Sens : ôter de articulation

  • « L'accident d~ le genou. »
  • « On se d~ le genou dans l'accident. »